Migrant Integration Lab – RFI – Laura Petrache

Laura Petrache Le Guern RFI Migrant Lab integration

17 nov Migrant Integration Lab – RFI – Laura Petrache

Laura Petrache Le Guern RFI Migrant Lab integration

«Migranţii şi romii au un punct comun : traversează o criză existenţială în ceeace priveşte integrarea lor socială»-Laura Petrache

http://www.rfi.ro/special-paris-91282-migrantii-si-romii-au-un-punct-comun-traverseaza-o-criza-existentiala-ceeace

Cum să-i primim şi să-i integrăm mai bine pe migranţi şi pe membrii minorităţilor etnice ? Iată o întrebare la care încearcă să răspundă Laura Petrache. Românca în vârstă de 36 de ani, trăită şi formată în California după o primă parte a vieţii petrecută în România, s-a stabilit de peste un deceniu la Paris. Impreună cu soţul ei, Yannick Le Guern, ea a co-fondat societatea B1-AKT. Cu se ocupă această societate, ce misiuni şi-a fixat şi cu ce mijloace acţionează pe lângă migranţi.

« B1-Akt se ocupă cu ecosisteme perene, în comunicare politică, strategică, situaţii complexe de criză sau în anumite proiecte realizate pentru Comisia europeană » spune Laura Petrache.

« Avem  numeroşi parteneri, instituţii de stat sau private, Unesco face adesea apel la noi. Lucrăm într-o reţea de 50 de experţi în SUA, în România şi în Italia. Avem două birouri : unul în România, la Bucureşti, şi altul la Friant, în California. Modelul nostru strategic este acela de co-leadership. Cu alte cuvinte, fiecare contract este bazat pe aptitudinea şi expertiza profesională a fiecăruia ».

« Cu Migrant Integration Lab am dorit să dăm un răspuns concret şi peren unei crize mondiale pe care o traversăm astăzi. Astfel, ne ocupă de integrarea migranţilor şi a minorităţilor etnice. Concret, le propunem achiziţia limbilor din ţările respective unde doresc să se integreze. In Franţa de exemplu punem pe picioare un training foarte special pe bază de lingvistică, de educaţie civică dar şi de economie prin proiecte antreprenoriale. Trainingul este intensiv, durează trei luni după care 18 luni îi urmărim şi îi ajutăm pentru a integra aceste proiecte în societatea franceză. Ii vom monitoriza, le vom evalua activitatea, îi vom ajuta ca să obţină fonduri, ca să achiziţioneze o postură de antreprenoriat ».

Al doilea şi al treilea pas corespund instituţiilor respective şi actorilor care facilitează acest ecosistem de integrare. « Intotdeauna avem parteneri la nivel teritorial, local, regional sau european. Funcţionare e ca un tip de cluster, o mobilitate la nivel naţional şi european » continuă Laura Petrache. « Metodologia noastră e pusă la punct în colaborare cu profesori, cu instituţii specializate în lingvistică. Propunem şi training intercultural, de exemplu pentru a preciza foarte bine gândirea culturală a Franţei ».

« Nu trebuie uitat că integrarea este un proces care necesită o gândire complexă şi bidirecţională. Trebuie făcute eforturi şi de către instituţiile participante la acest proces de integrare dar şi de către migranţi şi minorităţi. Totul poate fi realizat cu bunăvoinţa persoanelor care sunt aici pentru a se integra ».

« Lucrăm şi cu comunitatea romă care întâlneşte dealtfel aceleaşi bariere ca şi migranţii : câteodată lingvistice, dar mai rar pentru că am observat că plasticitatea neuronală  a migranţilor şi a comunităţii romilor sunt foarte diferite. Romii au acces foarte, foarte facil la idiomul francez, cu alte cuvinte, marea majoritate vorbesc déjà foarte bine limba franceză. Asta probabil pentru că idiomul de bază, indo-european, cu anumite accente latine a făcut că evoluţia plasticităţii pentru o comptenţă lingvistică să fie foarte bine structurată ».

« Migranţii şi romii au un punct comun : traversează o criză existenţială în ceeace priveşte integrarea lor socială. Sunt confruntaţi cu xenofobia, cu violenţa, copii lor sunt rareori integraţi în sistemul şcolar şi nu prea sunt declaraţi oficial, nici când îşi găsesc de lucru. De aceea am şi pus la punct un sistem care-i integrează din punct de vedere antreprenorial ».

« In România am iniţiat multe proiecte culturale cu romii, axate pe patrimoniul meseriilor, pe castele comunităţilor lor cum ar fi de exemplu cea a căldărarilor. S-a uitat ceeace înseamnă meşteşug. Să nu uităm, şi pentru mine este foarte important acest lucru, că România este un teritoriu sincretic cultural prin excelenţă. Avem foarte multe minorităţi acolo : tătari, machedoni, şamd. Minorităţi care constituie baza societăţii româneşti ».

Vasile Damian